MEASURING THE IMPACT OF COVID-19 PANDEMY OVER THE HUMAN RESOURCES ACCOUNTING AND FISCAL POLICY

Abstract

În această perioadă, determinată de efectele adverse ale pandemiei, cu așteptări foarte sumbre în ceea ce privește performanța și rentabilitatea entităților economice, managerii au tendința de a „înfrumuseța” rapoartele financiare, respectiv de a aplica practici contabile cu care să își „curățeze” situațiile financiare. Acele elemente de bilanț care generează pierderi în viitor (în cazul nostru, contabilizarea cheltuielilor de zi cu zi). Aceste practici sunt cunoscute în literatura de specialitate ca reprezentând contabilitate mare și sunt intens discutate în literatura de specialitate, fiind tratate fie ca proceduri de înregistrare a câștigurilor, fie ca proceduri contabile creative. Este important de menționat, totuși, că aceste proceduri contabile au fost întâlnite foarte rar în tehnicile de fraudă a situațiilor financiare, aplicând mai degrabă „ Granița dintre aceste proceduri contabile creative utilizate de entitățile economice și fraudă este una foarte sensibilă, bazată pe diferențierea lor fiind conformitatea practicilor contabile cu standardele contabile, standardele de etică profesională și politicile interne. Acest articol dorește să evidențieze necesitatea adaptării, completării politicilor contabile și fiscale, în general, dar mai ales în domeniul mobilității forței de muncă. Pornind de la o comparație a modului în care forța de muncă este reflectată în situațiile financiare belgiene și românești, s-a făcut o analiză a principalilor factori care motivează o permanentă revizuire a politicilor contabile și fiscale în materie. Granița dintre aceste proceduri contabile creative utilizate de entitățile economice și fraudă este una foarte sensibilă, bazată pe diferențierea lor fiind conformitatea practicilor contabile cu standardele contabile, standardele de etică profesională și politicile interne. Acest articol dorește să evidențieze necesitatea adaptării, completării politicilor contabile și fiscale, în general, dar mai ales în domeniul mobilității forței de muncă. Pornind de la o comparație a modului în care forța de muncă este reflectată în situațiile financiare belgiene și românești, s-a făcut o analiză a principalilor factori care motivează o permanentă revizuire a politicilor contabile și fiscale în materie. pe baza diferenţierii acestora fiind conformitatea practicilor contabile cu standardele contabile, standardele de etică profesională şi politicile interne. Acest articol dorește să evidențieze necesitatea adaptării, completării politicilor contabile și fiscale, în general, dar mai ales în domeniul mobilității forței de muncă. Pornind de la o comparație a modului în care forța de muncă este reflectată în situațiile financiare belgiene și românești, s-a făcut o analiză a principalilor factori care motivează o permanentă revizuire a politicilor contabile și fiscale în materie. pe baza diferenţierii acestora fiind conformitatea practicilor contabile cu standardele contabile, standardele de etică profesională şi politicile interne. Acest articol dorește să evidențieze necesitatea adaptării, completării politicilor contabile și fiscale, în general, dar mai ales în domeniul mobilității forței de muncă. Pornind de la o comparație a modului în care forța de muncă este reflectată în situațiile financiare belgiene și românești, s-a făcut o analiză a principalilor factori care motivează o permanentă revizuire a politicilor contabile și fiscale în materie.